Bisericuta Transilvana,
tu pari un psalm sfios si sfant,
uitat de ingeri pe-o spranceana
mai mult de cer ca de pamant.
Ce sfinti ti-au maiestrit fiinta,
din ce divini stejari si brazi,
ca tu ne-nvelesti credinta
si dragostea ne-o tii si azi!
Ce Soare ti-a sfintit aura
din varful unghiului divin,
ca si-azi, lumina si caldura,
intregi in noi, din El ne vin!
Ce taina-i orisice icoana,
ce jertfa-i orisicare dor,
ca-n orice zid, cand plange-o Ana,
moare-un Manole-ntr-un izvor!
Ai numai lacrimi si iubire
la orice-ncheieturi de trunchi;
spre sfanta ta alcatuire
nu pot sa vin, numa-n genunchi.
...Bisericuta Transilvana,
azi pari un grai tacut si frant,
a-nstiintare si-a dojana
ca noi uitam un legamant...
Biserica din Cizer, Salaj. Imagine preluata de aici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu